Acţionarul majoritar al RAFO, Iakov Goldovskiy, şi preşedintele-director general al rafinăriei, Miroslav Dermendjiev, au analizat, marţi şi miercuri, împreună cu un grup de experţi economici şi financiari în domeniul prelucrării ţiţeiului şi petrochimiei din ţară şi de peste hotare, un “proiect extins de investiţii faţă de cel care se implementează în prezent la nivelul rafinăriei, reevaluare menită să conducă la o valorificare superioară a noilor materii prime obţinute”, a declarat,Ion Marian, consilier la Departamentul de comunicare şi imagine al rafinăriei din Oneşti.

Potrivit acestuia, proiectul “are o valoare aproximativă de 740 milioane euro”, iar în cadrul unei noi runde de discuţii, “în baza analizelor tehnico-economice făcute de grupul de experţi”, va fi decis în Consiliul de Administraţie “modul de finanţare şi începerea masivă a lucrărilor de investiţii preconizate”.

Administratorii societăţii RAFO Oneşti se declaraseră hotărâţi, într-o întâlnire cu reprezentanţii salariaţilor ce a avut loc în finalul lunii iulie, să realizeze un proiect de modernizare şi de repornire a rafinăriei în două etape, chiar dacă se întâmpinau dificultăţi în ceea ce priveşte obţinerea unor împrumuturi.

Potrivit directorului general adjunct tehnic, Alexander Gadeteskiy, pentru a fi păstrată forţa de muncă şi a se evita dirijarea unor lucrări către terţe firme, au fost abordate aproape toate lucrările din programul de reparaţii, modernizare şi investiţii care aveau cea mai mare încărcare la capitolul manoperă şi nu la materiale.
“Trebuie înţeles că beneficiarul final al lucrărilor, cel care, prin exploatarea instalaţiilor modernizate, va trebui să realizeze performanţele din proiect, este preponderent personalul tehnic”, spunea el.
Gadeteskiy a mai precizat că de la acest lot de salariaţi-specialişti cere, până la finele anului, “să urmărească realizarea implementării pe total structură a elementelor din proiecte, să sesizeze, din experienţa proprie, orice neconcordanţă a elementelor din proiecte cu partea practică a exploatării şi finalizării proiectului, să se pregătească teoretic, prin cunoaşterea întregii structuri de utilaje, trasee, echipamente, aparatură cu instrucţiuni pentru a asigura pornirea şi exploatarea la un nivel maxim al eficienţei”.
La întâlnirea cu salariaţii rafinăriei, preşedintele companiei, Miroslav Dermendjiev, a prezentat, la rândul său, modul în care doreşte efectiv păstrarea forţei de muncă şi asigurarea, până la repornirea instalaţiilor, a prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la toate capitolele.
Liderii sindicatului “Rafinorul” apreciază că sunt “mai multe motive credibile” pentru ca aplicarea proiectului de modernizare să fie înfăptuită.
“În lunile parcurse din acest an au fost respectate în totalitate prevederile Contractului Colectiv de Muncă, inclusiv acordarea unor bonificaţii pentru salariaţii angrenaţi în realizarea unor lucrări grele şi deosebite şi a fost achiziţionat şi distribuit echipament nou de lucru, protecţie şi intervenţie”, a explicat,  Ion Marian.
De asemenea, a mai spus acesta, “a fost iniţiată şi finalizată procedura de angajare pe linie AMC de asistenţi manageri cu pregătire în chimie – petrochimie, dar şi translatori şi s-a creat postul de manager financiar, ocupantul acestuia, Florin Pavăl, realizând o structură de personal strict specializată în implementarea proiectelor de investiţii, cea mai mare parte a acesteia prin noi angajări”.
“Sindicatul este încurajat şi de faptul că preşedintele Consiliului de Administraţie, după trei ani de suspendare parţială a acordării subvenţiei de 50% pentru biletele de odihnă şi tratament, a înţeles necesitatea refacerii capacităţii fizice şi intelectuale a salariaţilor şi a acceptat ca toţi cei 120 de solicitanţi să primească subvenţia”, a precizat Ion Marian.
Societatea RAFO SA, profilată pe producţia din ţiţei, lansase în luna mai activităţile de implementare a unui “proiect unicat de modernizare la nivelul României”, prin care se va oferi o gamă nouă de produse strict necesare petrochimiei româneşti, dar şi cu o bună piaţă de desfacere la export, acţionarii aprobând contractarea unui împrumut, în valoare de 80 de milioane de euro, necesar derulării primei etape a programului.
Aceasta ar avea, conform celor afirmate de managementul rafinăriei, ca termen de finalizare sfârşitul acestui an şi ar permite prelucrarea, la indici mondiali de calitate şi performanţă, a produselor realizate, a 1,3 milioane de tone de ţiţei selecţionat, precum şi a altor semifabricate necesare pentru încărcarea optimă, cu rentabilitate deosebită, a instalaţiei de cracare catalitică.
Etapele a doua şi a treia de dezvoltare ar urma să se deruleze pe parcursul anului 2012 cu termen de finalizare a implementării proiectului în trimestrul I al anului 2013, moment în care RAFO ar putea prelucra cu mare randament trei milioane de tone de ţiţei pe an.
Din 2004, an în care a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la RAFO, compania austriacă “Petrochemical Holding” a investit şi va investi până în anul 2013 pentru susţinerea şi dezvoltarea ei peste 800 milioane de euro, conform datelor oferite de companie.
Din vara acestui an, Iakov Goldovskiy, fostul preşedinte al companiei petrochimice ruse Sibur, este implicat, conform presei ruse, şi într-un proiect pentru modernizarea sectorului petrochimic din Rusia, devenind consultant în vederea selectării şi formării de noi active al conglomeratului de firme Sistema, compania care controlează producătorul de petrol Bashneft. Societatea unde este consultat acţionarul majoritar de la RAFO Oneşti ar putea prelua companiile Togliatti-Azot, cel mai mare producător de amoniac, Rossosh (bazată pe Minudobrenya şi Sibur-Minudobrenya), producători de îngrăşăminte chimice.
Presa rusă mai susţine că Iakov Goldovsky este un antreprenor cu experienţă în industria chimică. Până la finele anilor 1990, când a părăsit Rusia din motive de divergenţă cu guvernanţii ruşi, el consolidase mai mult de 20 de unităţi exploatate de Sibur, firmă ce investind aproximativ 500 de milioane de dolari a devenit cel mai mare producător în industria petrochimică din Rusia.
Magnatul controlează, conform media ruse, companii ca Nijni Novgorod (chimice pe baza de plante) şi Korund Plexiglas Dzerzhinskoye şi Orgsteklo.
Sursa: Financiarul.ro